Tabăra de vară A.S. Focul Viu

Zona: Jiul de Vest

Perioada: 22-31.07.2020

Organizatori echipa Focul Viu: Lidia și Gigi D., Ștefan și Maria U., Răzvan O., Adrian R., Octavian Z., Resos A., Ruxandra N., Gelu P.

Alți participanți: Gabriel și Ina C.

Scop: Organizare tabără de vară de antrenament

O continuare a activității FV din poveștile lui Cristi Goran, Cristian Lascu, Nelu Povara și alți colegi din anii de înființare ai clubului ne-au inspirat și asteptam de multă vreme să încercăm marele puț din Stâna Tomii. Am plecat într-o tabără de vară de antrenament pentru pregatirea echipei în explorarea avenului din Colții Grindului ce urmează să aibe loc în Septembrie împreuna cu Avenul Brașov, Silex și alți colegi din FRS. După o întrerupere de prea mulți ani a taberelor FV ne-am organizat într-o vacanță de vară la inițiativă lui Gigi și Lidia Dragomir. Împreună cu noi au fost și Gabi Constantinescu cu Ina, prieteni ai clubului cu care ne mai intersectasem în ture anterioare recente. 

Arealul zonei Jiul de Vest, aparține Domeniului Danubian constituit din roci metamorfice și magmatice peste care s-au depus sedimente aparținând zonei de sedimentare Cerna-Jiu. Calcarele din Stănuleți-Piatra Iorgovanului-Albele-Piule-Pleșa, au diverse vârste în care se dezvoltă peșterile și avenele, fiind Jurasic mediu-Apțiene. Ce este fascinant în zonă este hidrogeologia acesteia, apele din acest uriaș areal calcaros nu se scurg în aval spre Câmpul lui Neag cum ar fi de așteptat ci sunt captate hidrogeologic pe sub munți și vaiă pe sub pasul Cerna-Jiu, la Izbucul Cernei, unul din cele mai fascinante izvoare carstice din România și alături de fratele său geamăn de la Topleț pe departe cele mai mari ca debit din țară (2-3 m3 la etiaj).

Potențialul zonei este extraordinar, doar de la avenele cu gheață din creastă până la talvegul Jiului fiind peste 800-900 metri diferența de nivel, iar de la Ponorul din Scorota până la izbucul Cernei sunt încă 700 de metri diferență de nivel pentru vreo 13 km lungime.

Descrierea avenului Stâna Tomii:

Monstrul sacru al avenelor din România, este situat în Munții Piule-Iorgovanu, pornind de la vârful Piule și urmând culmea spre sud-vest. Este situat pe locul 13 în ierarhia “verticalelor” din România (114m), care deseori se compară cu urcarea pe Everest a lui Hillary și Tenzing din 1953.  Baza avenului este constituită dintr-o sală gigantică, din care, spre suprafață, pornește un horn a cărui înălțime nu a putut fi determinată. În punctul cel mai coborât al avenului se deschide un mic diverticul frumos concreționat, lung de 12 m; pe podeaua acestuia se găsesc câteva gururi ce conțin o cantitate apreciabilă de schelete de lilieci. Avenul are forma generală a unui clopot, prezentând trei zone de strangulare mai accentuate. Avenul este rezultatul acțiunii apelor de infiltrație care au lărgit o fractură majoră a calcarelor jurasice din Muntele Piule. Temperatura aerului în baza avenului se menține foarte coborâtă (2,8°C în august 1971) datorită dezvoltării verticale a golului, precum și climatului montan de la exterior. Umiditatea relativă a aerului este de 100%, iar curenții de aer practic lipsesc. Avenul permite efectuarea unor observații geologice de detaliu prin studierea modificărilor de facies în grosimea pachetului de calcare.

Participanți: Gigi și Lidia D., Ștefan și Maria U., Octavian Z., Adrian R., Resos A., Răzvan O., Gabriel și Ina C.

 Desfășurarea taberei:

22.07.2020 S-a plecat din București spre Tabăra Jiul de Vest

23.07 2020  Peștera Zeicului, 11 participanți 

Peștera Zeicului era cunoscută în prima ei porțiune, de localnici, ca loc de adăpost pentru turme. Se spune că ar fi slujit și ca ascunzătoare pentru haiducii lui Zeicu, fapt întărit pin descoperirea în peșteră de către brigadierul silvic din Cîmpu lui Neag a unor flinte ruginite. 

Descriere: Peștera este o cavitate mixtă, căci dezvoltarea sa pe orizontală este ușor apropiată de cea verticală, fapt care indică probleme privind geneza sa. Din portalul cu dimensiunea 6×8 m se coboară o pantă de grohotiș într-o sală spațioasă, cu podeaua acoperită de argilă și bolovani pe tavanul sfredelit de hornuri și clopote de coroziune. Încă se mai putea vedea în sală trunchiul gros, cioplit cândva ca scoc pentru adunarea apei, acum putrezit. În capătul acestei săli, ne-am aprins frontalele și am zărit în tavan deschiderea promițătoare a unui horn, a cărui escaladare de 10m a presupus destul de multă îndemânare, căci din cauza mondmilchului prizele sunt foarte alunecoase. Odată ieșiți din horn, intrăm într-o sală înaltă de 15m, cu podeaua acoperită de bolovani și curgeri stalagmitice. Podeaua de calcit conține resturi ale urșilor de cavernă (Ursus spelaeus) iar capătul sălii ne duce spre o deschidere de 2×3 m a unui puț adânc de 40m. Am continuat coborârea până în fundul sălii acoperit cu argilă.

Peștera Zeicului s-a format prin conexiunea unui gol vertical, în genul avenelor, care sunt frecvente în această zonă, cu o peșteră versant, asemînătoare Peșterii cu Corali. Într-o primă fază au existat, independent, o galerie suborizonatlă corespunzătoare sălii de la intrare și două cavități cu dezvoltare verticală – un horn și un puț – spre capătul acesteia. Prin prăbușire s-a născut sala superioară cu acces către sala inferioară.

24.07.2020 Avenul Stâna Tomii, 6 participanți

Pe lângă vizită, scopul a fost și de echipare a peșterii.  Adrian și Gabi au realizat echiparea începând cu 18:30 până la 00:30.

25.07.2020 Avenului Stâna Tomii, echipa I, 6 participanți.

Pe la 13:00 toți eram în aven. Gigi, Maria și Răzvan au urcat iar ulterior s-au întors în tabără. Adi, Gabi și Resos au explorat un puț nou dar posibilitățile de explorare au fost epuizate (se închide în fund de sac și apa se pierde în diverticol impenetrabil).  

Din cauza ploii, plecarea echipei nr. II pentru Stâna Tomii a fost deturnată. În așteptarea vremii bune decidem să facem o vizită orașului Uricani.

26.07.2020 Avenul din Pleșa, 6 participanți 

S-a dovedit a fi un bun antrenament pentru că ne-a fost pusă la încercare tehnica de cartare și rezistența la frig. Vremea începe să se îndrepte, ne cresc speranțele pentru continuarea explorării avenului Stâna Tomii și ne păstrăm forțele pentru aceasta. Ajungem la tabără pe la 02:00 și se preconizează că următoarele zile vor fi fără averse. 

Echipa II formată din 6 participanți a plecat prin pasul Cerna-Jiu spre Izbucul Cernei. Drumul după pas s-a dovedit impracticabil și la 3 km de Izbucul Cernei au parcat mașinile și au mers pe jos. Au ajuns ușor la Izbucul Cernei, care era în viitură și avea vreo 4-5 m3 pe secundă. Un râu ieșea din munte și pe secțiunea vocluziană a izvorului arunca apa la o juma de metru înălțime.

27.07.2020 Perioadă de refacere

28.07.2020 Traseu Piatra Iorgovanului, 8 participanți

Am făcut o excursie memorabilă la exterior, pornind pe Valea Iarului (pe traseul tematic “Floare Albastră”), trecând cumpăna apelor spre vest în Valea Soarbele, urcând voinicește în Pasul Soarbele și reinterceptând calcarele în Stănuleții Mici, trecând pe sub Stănuleții Mari, urcând spre asfințit pe Piatra Iorgovanului și coborând pe versantul drept al văii Gauroane la tabăra de corturi de la Câmpușelu (Valea Iarei). Sub Stănuleții Mici, am redescoperit, la câțiva metri de poteca turistică Avenul nr 1 din Curmătura Stănuleți.

La locul numit “Locul Rău” dinainte de Piatra Iorgovanului, la o fosta stână, s-a descoperit un aven obturat cu bolovani de către ciobani.

Echipa II formată din Ștefan și Lidia au pornit-o tot pe Valea Iarului, în căutarea Avenului de la Bradul Strâmb, pe care nu l-au găsit (era de așteptat) În schimb au descoperit o peșteră de versant, de mici dimensiuni (portal de ~3m înălțime, lungime de ~10m, diferență de nivel de ~6m).

29.07.2020 Avenul Stâna Tomii, 5 participanți

Ștefan și Gabi au intrat la 14:00 în aven pentru cartarea puțului mare. La ora 16:00, Lidia intră în aven urmată de Ina. La ora 20:00 Lidia începe cartarea puțului nou, pentru că doar ea și Adi puteau să încapă acolo. La ora 1:00 Ina iese din aven, fiind urmată la diferență de 1-1:30 de către ceilalți membri ai echipei. Ultimul membru al echipei (Gabi) care s-a ocupat de dezechipare, a ieșit în jurul orei 04:00 cât să prindă toată echipa răsăritul de soare. După savurarea cinei/micului dejun pregătit de Resos, se începe la ora 6:00 coborărea spre tabără.

Echipa II, formată din 5 participanți (Gigi, Rux, Răzvan, Horia M., și Agata T.) au plecat pe Scorota în căutarea Ponorului din Scorota. Ponorul nu a fost găsit, aceasta fiind a 3-a cautare și se bănuiește că gura nu prea largă a fost obturată de bolovani  într-o viitură.

De la stâna din Scorota Rux și Razvan au urcat pe Poteca Oilor spre culmi, în căutarea florilor de colț, pe care le-au gasit din abundență.

30.07.2020 Ultima zi de tabără

Ne-am spălat echipamentul la râu și eram încă binedispuși după o săptămână de efort. Ne așteptau câteva ore de condus la întoarcere, dar de data asta nu ne mai grăbeam nicăieri. Tabăra de antrenament am considerat-o cu toții ca fiind un succes dată fiind explorarea și cartarea avenului Stâna Tomii, acest impunător gol carstic vertical.

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus